Articole - TMI World

Multi oameni, intrebati daca pot asculta, raspund fara ezitare ca da. Cat de buni ascultatori suntem noi de fapt?

Ascultarea este una dintre cele patru abilitati primare de comunicare alaturi de citit, scris si vorbit. In procesul educational petrecem mult timp in a le dezvolta pe acestea trei pentru a satisface criteriile scolare, dar unde invatam sa ascultam?

Conform cercetatorilor in stiinte sociale, cei care studiaza impactul ascultarii in comportamentul oamenilor, ascultarea este unul dintre cele mai importante "ingrediente" in rezolvarea problemelor de ordin social si emotional, precum si un factor cheie in crearea unor relatii mai puternice. Cercetari in domeniul ascultarii, centralizate de International Listening Association (www.listen.org) ne arata ca:

• Putem asculta 125 pana la 250 de cuvinte pe minut. Gandim la o rata de 1000 pana la 3000 de cuvinte pe minut.
• Cu toate astea, aproximativ 85% din ce invatam, provine din ascultare.
• 45% din timpul nostru il petrecem ascultand.
• Suntem distrasi, preocupati sau uitam 75% din timp.
• Putem reproduce cam jumatate din ce ne spune o persoana, imediat dupa ce o auzim. Dupa acest moment, procentul se reduce la 20%.

Ascultarea ne ajuta sa intelegem cu adevarat interlocutorii si acest nivel de intelegere este unul din pricipiile inteligentei emotionale. Se leaga de abilitatea noastra de a recunoaste emotiile altora si de a dezvolta acea intelegere pentru a crea relatii interpersonale - recunoasterea noastra sociala.

Cu totii putem asculta, dar de ce sa nu facem asta cat mai bine?

• Cand discutam cu cineva, avem tendinta sa credem ca purtam un dialog - unul cu celalalt. In realitate avem de multe ori doua "monologuri paralele". Multi oameni nu asculta cu intentia de a-si intelege interlocutorul, ci cu intentia de a raspunde. Gandirea fiind un proces de 10 ori mai rapid decat ascultarea, mintile noastre se "grabesc" sa ofere un raspuns. Cand ar trebui sa ascultam pentru a ne intelege interlocutorul, este posibil sa:
• Vorbim peste interlocutor sau sa ne pregatim un raspuns inainte ca celalalt sa fi terminat ce avea de spus.
• Filtram ce auzim prin propriile noastre imagini asupra lumii - paradigmele noastre.
• Ne recunoastem propriile experiente in ce spune celalalt. De multe ori auzim: "Stiu exact ce spui, cand am incercat si eu....", "Asta imi aduce aminte de atunci cand eu.....", "Hai sa-ti spun ce s-a intamplat cand am incercat si eu asta...."
• Fim distrasi sau plictisiti pentru ca stilul nostru de ascultare nu este similar cu modul de vorbire al interlocutorului.

Larry Barker, consultant in comunicare, a efectuat cercetari care au dus la identificarea a patru stiluri de comunicare concentrate pe oameni, actiune, continut si timp. Celor care asculta orientati spre oameni le place sa auda tot felul de detalii intr-o poveste, pe cand cei orientati catre actiune vor doar deznodamantul. Ca urmare, stilul nostru de ascultare filtreaza informatia si putem pierde aspecte importante.

Claus Moller si Reuven Bar-On, in cartea "Heartwork", au identificat cinci niveluri de ascultare si expun argumente in sustinerea ideii ca cei mai multi oameni, in cel mai bun caz, le folosesc pe primele patru. Cele cinci sunt:

• Ignorarea - nu este chiar ascultare. Este momentul acela in care interlocutorul vorbeste "ca televizorul". Ne regasim la acest nivel de multe ori, cand dupa o perioada de timp realizam ca nu am auzit absolut nimic din ce a spus celalalt. Facem apoi un efort evident de reamintire a celor spuse, incheind prin a recunoaste rusinati ca nu am ascultat nimic.
• Ascultarea prefacuta. Mod de ascultare folosit la evenimente sociale, cand discutam cu interlocutorul, in timp ce scanam incaperea pentru a gasi pe altcineva, neavand idee despre ce se discuta, dar zambind politicos.
• Ascultarea selectiva. Filtrand ce auzim prin propriile noastre imagini asupra lumii, auzim doar ce vrem sa auzim, mai ales acele mesaje care intaresc credintele noastre.
• Ascultarea cu atentie. Ne concentram foarte mult pe mesajul verbal transmis de interlocutor, ignorand mesajele non-verbale care pot da o alta semnificatie.
• Ascultarea empatica - ascultare pentru intelegere. Ascultarea empatica inseamna ca ne dam interesul pentru a vedea dorintele, motivele si situatia interlocutorului. Presupune atentie si la elementele non-verbale ale comunicarii pe langa cuvinte. Te ajuta sa intelegi si sistemul de referinta al celuilalt, facand intelegerea mai usoara.

In esenta, a asculta empatic nu presupune sa fii de acord in totalitate cu celalalt, ci sa il intelegi cu adevarat, in profunzime, atat emotional cat si intelectual. Implica mult mai mult decat inregistrarea cuvintelor si procesarea lor. Te obliga sa folosesti si alte simturi, fiind atent si la tonul vocii si limbajul trupului, sa simti emotiile, sa identifici comportamente si semnificatii. Ascultand empatic nu vom da intaietate propriilor noastre ganduri, emotii si experiente ci vom incerca sa intelegem realitatea celui pe care il ascultam.

Cum putem sa ne dezvoltam abilitatile de ascultare? Nu este cel mai complicat lucru de facut, ci presupune atentie si disciplina. Cateva mici modificari comportamentale ce ne pot ajuta sa fim empatici in ascultare:

• Acorda-i celui cu care vorbesti atentia ta neconditionata, stabileste contact vizual si indeparteaza orice sursa de distragere a atentiei.
• Asculta cu atentie cuvintele persoanei cu care te conversezi, dar fii atent si la semnalele non-verbale, limbajul trupului, ton si mimica.
• Taci! Rezista dorintei de a completa propozitiile, de vorbi peste celalalt, de a impartasi experiente similare.
• Cauta semnificatia cuvintelor pentru o buna intelegere.
• Foloseste gesturi de intarire si cere mai multe informatii folosind intrebari ca: "Ce s-a intamplat dupa aceea?", "Care crezi ca sunt optiunile tale?"
• Tine mintea deschisa - lasa deoparte preconceptiile despre subiect si asculta cu adevarat pentru a intelege.

Folosind ineficient abilitatile de ascultare pierdem oportunitati, informatii si intelegem gresit ce spun ceilalati. De multe ori nu percepem intregul mesaj, care include pe langa cuvinte si atitudine, motivatie si emotii. Este bine sa evitam acele obiceiuri care intrerup mesajul, il trunchiaza si ne impiedica sa vedem imaginea de ansamblu.

Facand cateva eforturi de a fi un bun ascultator e un prim pas in a deveni cu adevarat un ascultator eficient. Comportandu-te constant ca un ascultator eficient vei ajunge sa-ti creezi acele rutine potrivite, ce vor trece in timp in zona competentei inconstiente. Pentru acest efect este nevoie de efort constient si timp.

Next >